Un om și câinele lui au murit în același timp. Ajungând în cer, au mers pe un drum pietruit cu aur, pe lângă un gard de marmură fină, până au dat de o poartă superbă, construită din perle, ce străluceau sub razele soareluri. Ajungând lângă poartă, au văzut un om șezând în pragul ei :
 - Scuzați-mă, unde ne aflăm?
 – În Rai, a răspuns portarul.
 – Putem primi un pahar cu apă?
 – Desigur, a răspuns portarul, intră și vei primi.
 – Singur? Prietenul meu nu poate intra?
 – Regret, nu permitem intrarea animalelor…
 Omul a decis să renunțe la apă, și-a chemat câinele și au plecat mai departe. Tot mergând au ajuns la o poartă simplă de lemn, fără gard împrejur. Un portar stătea rezemat de poartă și citea dintr-o carte.
 - Putem primii puțină apă?
 – Desigur, cu plăcere, intrați, a răspuns portarul. Cei doi au trecut portarul.Cei doi au trecut poarta și au băut apă rece din fântâna apropiată, cât au poftit.
 - Mulțumim, dar unde ne aflăm?
 – În Rai, le-a răspuns portarul.
 – Am mai întâlnit un portar, și el mi-a spus că la poarta lui e intrarea în Rai…
 – Ah, te referi la strada aurită și poarta cu perle?
 - Nuuu, acolo e Iadul!
 – Și nu vă pasă că acolo se folosesc de numele vostru?
 – Nu, i-a răspuns portarul. Noi suntem bucuroși că ei îi păstrează pe toți aceia care sunt de acord să-și părăsească prietenii și să-i lase afară!