Stimate Domnule Ministru, situația mea familială și familiară, mă determină să solicit sprijinul Domniei voastre în vederea lăsării la vatră. Vă rog să analizați cu atenție, ce mi s-a întâmplat:
1) Înaintea încorporării, m-am căsătorit cu o văduvă de 44 de ani.
2) După scurt timp fiica soției mele, deși avea doar 25 de ani, s-a căsătorit cu tatăl meu, pe care l-a îndrăgit la prima vedere cu prilejul căsătoriei mele. În urma acestei duble căsătorii, tatăl meu mi-a devenit ginere fiindca s-a căsătorit cu fiica mea, iar fata mea vitregă mi-a devenit soacră, ea fiind soția tatălui meu.
3) De Crăciun, soția mea a născut un băiat. Băiatul a devenit astfel fratele soției tatălui meu, deci cumnat cu tatăl meu. Prin urmare băiatul meu, fiind frate cu soacra mea, mi-a devenit unchi.
4) Culmea face că în ianuarie anul acesta, și soția tatălui meu a născut un băiat, care este pe de-o parte fratele meu (fiind fiul tatălui meu) și pe de altă parte nepotul meu (fiindcă este fiul fiicei soției mele). Am devenit astfel fratele nepotului meu, și cum soțul unei mame devine tatăl copiilor ei, și eu am devenit tatăl soției mele și fratele fiului meu.
Cu alte cuvinte eu sunt propriul meu bunic? !! Având în vedere că legea interzice ca tatăl, fiul și nepotul să fie mobilizați în același timp, vă rog respectuos, stimate Domnule Ministru, să mă lăsați la vatră. Contând pe amabilul dvs sprijin și binevoitoarea dumneavoastră înțelegere de tată și adult, vă rog să agreați, stimate Domnule Ministru, salutările mele de Înaltă considerație. Semnătură indescifrabilă .
Este vorba de o scrisoare veridică expediată de un tânăr alsacian Ministrului Apărării Naționale Franceze. Cererea sa a fost acceptată, tânărul fiind rapid reformat pentru următorul motiv:
stare psihică instabilă și preocupată, tulburări mintale agravate de un climat familial perturbat”.